Un roman extraordinar care merită parcurs. Poate fi interpretat şi ca roman de dragoste, dar şi ca un roman sociologic (sau ceva de genul ăsta, nu ştiu clar cum să-i spun). Pe mine m-a ţinut cu sufletul la gură. Abia dacă am reuşit să dorm.
Povestire pe scurt : Stephen se îndrăgosteşte de Elfride; tatăl ei nu este de acord cu căsătoria acestora, după ce află că familia din care provine tânărul este săracă şi face parte dintre enoriaşii lui.Cei doi amorezi stabilesc să aştepte până băiatul va face bani. Între timp, la moşia fetei vine profesorul şi prietenul lui, Knight, care se logodeşte cu Elfride. Din cauza geloziei bărbatului se despart. Peste câtva timp, Stephen şi Knight se întâlnesc şi îşi povestesc fiecare aventura cu Elfride. Pleacă amândoi să o ceară de nevastă, însă, când ajung în ţinutul unde aceasta locuia, ajung direct la înmormântarea ei. Tânara se căsătorise între timp cu lordul Luxellian, văduv, pe care cărui fiice le iubea foarte mult.
Am învăţat câteva lucruri din roman pe care vi le împărtăşesc şi vouă :
- să nu mai fiu vanitoasă ;
- dragostea la distanţă nu merge sau "Ochii care nu se văd, se uită!" ;
- între profesor şi elev ar trebui să existe rivalitate doar în profesie, nu şi în viaţa privată ;
- părinţii nu ar trebui să se opună dragostei dintre doi tineri, pentru că unul este sărac ;
- ultimul ar fi : "Trăieşte clipa!".
Redau şi citatele pe care mi le-am scos din operă, aşa cum fac la orice citesc :
"numai cei care cunosc un lucru doar pe jumătate se apucă să scrie despre el" ;
"Atacul stimulează mai mult decât armonia." ;
"Vedeţi, criticii scriu şi tot scriu, şi nimeni nu-i corectează, nimeni nu le spune nimic, şi tocmai de asta nu fac nici un progres." ;
"Ca să scrii un roman de succes e necesar să ocoleşti, cu multă grijă, adevăratele tale păreri." ;
"personalitatea unui om, cu cât se dezvoltă mai încet, cu atât e mai bogată" ;
"Cel ce mă laudă merită laudele mele." ;
"Fiindcă vorbele mele sunt comune, nu trebuie să-ţi închipui că orice gând care-mi trece prin minte e comun." ;
"Pasiunea de căpetenie a femeii - să încânte şi să influenţeze pe cei mai puternici decât ea." ;
"Dragostea înseamnă credinţă, şi credinţa e ca o floare smulsă din pământ, care trăieşte şi fără rădăcină." ;
"Scoate-ţi din minte gândul de a atinge un ţel pentru care te-ai zbătut mult timp şi ia-o pe altă cale; vei vedea că, după o vreme, norocul ţi se aruncă în braţe, parcă de ciudă că nu te mai laşi aţâţat de el." ;
"mai bine sclava unui om de seamă, decât regina unuia neînsemnat" ;
"Munca fizică poate, uneori, să smulgă din inimă ghimpele îndoielii la fel ca însăşi certitudinea." ;
"Viaţa ar trebui să se măsoare mai degrabă după intensitatea trăirii, decât după durata ei reală." ;
"Iubirea ei adâncă o apăsa ca o povară." ;
"îmi clădisem în inimă un adevărat templu pentru slăvirea ta" ;
"Conversaţia lor suferea de acea sărăcie de cuvinte ce se iveşte între oameni care s-au socotit prieteni şi constată că prietenia lor e pe sfârşite, deşi nu a coborât încă la nivelul unei simple relaţii între cunoscuţi.".
Aşa arată exemplarul meu, de fapt, al persoanei de la care l-am luat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu