miercuri, 29 februarie 2012

ultimatum

Am fost aseară la TNC, s-a recitat din Marin Sorescu, doar sunt Zilele Marin Sorescu.
Cine credeţi că stătea pe scenă, alături de Caramitru, George Mihăiţă, Albulescu, Virgil Ogăşanu, Ilie Gheorghe şi Vali Mihali? Romaniţa Ionescu...
Romaniţa, această patrioată completă, a reuşit, cu tact şi binevoinţă, să strice tot. Începând de la eleganţa care nu a fost nicidecum eleganţă până la prestaţia de floricică pierdută-n zare a fost totul jalnic. Nu-mi dau seama cum a reuşit Mihali să colaboreze cu ea.
Andreea a plâns când a recitat Ilie Gheorghe. Mie îmi tremurau picioarele când recita Mihali. Buni actori! Doar sunt din TNC... :)) Dacă ar fi şi Caramitru în TNC...altă viaţă! :*

Am un somn teribil... Ca orice copil cuminte, trebuia să stau acasă să învăţ... Şi am dormit ca un bebeluş... Nu sunt prea sigură de ceea ce fac la noapte.

Ieieieieiei, de mâine, ooo DA, primăvară!

luni, 27 februarie 2012

de trei x of, pe principiul > de trei x femeie

La mulţi ani, Andrux! Să creşti mare şi puternică!
La mulţi ani, Mister Nea Mărin! (el e cel mai tare prof de mate) Multă sănătate şi să îi învăţaţi şi pe alţii mate aşa cum m-aţi învăţat pe mine! >:D<

Azi am fost chinuită 3 ore cu latină. Duminică e olimpiada. Sâmbătă e olimpiada la română. Ambele judeţene. Profele m-au învoit săptămâna asta de la şcoală, dar pe la unele ore tot mă duc, că avem lucrări şi chestii. Joi trebuie să ajung şi pe la târgul Gaudeamus, că i-am zis şi lui Gabi şi lui Gabi că mă duc.
Am treabă multă, n-am timp de poveşti.

Acum mă duc să fac trei planşe pentru ora de desen, aveam patru de făcut, dar Elena e foarte drăguuu şi mă ajută, făcându-mi una dintre ele. Mulţumeeeesc!
Am multe subiecte de făcut la română, traducere la latină şi tema la engleză. La alte ore n-am de gând să mai stau mâine.
Trebuie să scriu şi un articol pentru revista liceului... şi alte mirifice lucruri esenţiale.

Vreau să citesc "Noaptea pisicilor lungi" de Sorin Delaskela. Omul a fost la întâlnirile TraDem acum ceva timp şi n-am ştiut.
Timpule, opreşte-te, por favor!

duminică, 26 februarie 2012

Iubirea, între sacru şi profan

Ieri l-am văzut pe Pospai la Firică la emisiune. Găvărea cu sârg despre Gaudeamus.
Ieri l-am văzut pe Nae Prelipceanu la emisiunea lui Cristea-Enache. Poezie în repaosurile vieţii mergânde spre licenţă.

Băi nene, m-am săturat să vă aud pe voi, fetele de astăzi, adolescente sau copile, că muriţi că nu vă iubeşte nu-ştiu-cine şi nu-ştiu-ce-vi-s-a-întâmplat. Potoliţi-vă, vere! Nu se termină lumea aici. Habar n-am ce iubire vă găseşte pe voi la 12 ani. Generaţia asta, din care, din păcate, fac parte şi eu (acum am citat din Tudor) a înnebunit de tot.

Astăzi mi-am rezervat dreptul să nu fac nimic. Sunt prea obosită, bolnavă şi n-am chef de nimic. În concluzie, îmi imaginez tot felul de tâmpenii, citesc bloguri, consum Pepsi şi ciocolată, privesc filmuleţe amuzante, îmi aduc aminte şi respir.

Săptămâna asta cred că mă duc la Caligula, mi s-a făcut dor de Mihali şi de Colan. La urma urmei, dacă Fane a văzut spectacolul de 13 ori, eu de ce nu m-aş duce?
Să vă anunţ şi pe voi :
27 februarie, "Egoistul", cu Radu Beligan
2 martie, "Chinezii", regia lui Cornişteanu
5 martie, "Schimb de soţii", regia Dianei Lupescu
12 martie, "Dineu cu proşti", regia lui Caramitru (biletul e 100 lei)
19 martie, "Ultimul Don Juan", regia lui Petre Bokor
26 martie, "Molto gran impresione", regia lui Dan Tudor

Mă tot bate gândul să scriu un roman cu Lorena. Poate... La vară, când mă reinstalez în camera mea de scris (sau când o să primesc o bursă de creaţie). Lorena, pregăteşte-te sufleteşte să fii transpusă din realitate pe hârtie. Georgi ar râde două săptămâni, dacă ar citi asta. Eliza mi-ar spune să mă apuc mai repede de treabă, că vrea să citească. Iar el, M., m-ar felicita şi mi-ar promite că nu divulgă secretul Lorenei, deşi poate că a făcut-o deja.
Inevitabil, după ce o să apară romanul, M. s-ar îndrăgosti de mine şi am fi fericiţi :)))) Gândesc cam mult, ştiu... M., nu exagerez, prietene, ştiu că încă mă adori şi mă visezi la braţul tău... Şi mai ştiu şi că mama ta mă vrea :)))))
Deci voi, cunoscătorilor apropiaţi de Lorena, motivaţi-mă. Hai Eliza, lasă formulele la mate, ce dracu, suntem la filologie.

joi, 23 februarie 2012

(7)

dacă ar şti Tarquinus Superbus
câte eleve îl iubesc
ar mai scrie o femeie
m-a pus la zid cu comentariul la lucrarea mea de doctorat
i-am răspuns că nu-mi pasă
hai să ieşim la o cafea poate îţi cumpăr o blană
să ne iubim pe ea iarna la munte
o să îţi dau un vers e mai bun ca un inel crede-mă
merge în suflet
eleva cu numărul doi ar alerga desculţă pe pajişti pline cu mărăcini
sunt entuziastă am două culori pe faţă
iubire mişcă-te mai repede
nu pot astăzi sunt calmă scriu un roman
şi-mi vărs fluturii pe caldarâmul nefericirilor
înţelege-mă n-am timp să trăiesc
de ce crezi că te-am ales pe tine
tu mă trăieşti cu surâsuri grave
printre florile zeilor
oh îţi mulţumesc nu trebuia ironico a mea eşti
pe veci
în stane reci
până o să pleci
spre negrul albului pe care deja mergi
oh îţi mulţumesc nu trebuia
dragul meu
draga mea

miercuri, 22 februarie 2012

cărţi de citit - 33

. " Peisaj cu întâlnire " de Gabriel Nedelea .

În anul 2011, tânărul de 25 de ani, pe nume Gabriel Nedelea, debutează cu placheta de poezii "Peisaj cu întâlnire" în cadrul colecţiei "PoEsil" a editurii Aius, plachetă prefaţată de Nicolae Coande şi cu referinţe critice de Petrişor Militaru.
Volumul este împărţit în trei : I. Peste puterile sufleteşti, II. Jumătate femeie - jumătate măr şi III. În locul meu. Toate surprind evoluţia literei în raport cu protagoniştii lecturii anterioare, făcute sub bagheta dorinţei inconştiente.
Dacă nu ar fi făcut parte dintr-o cărticică unele poezii, aş fi crezut că sunt scrise de mine şi, printr-o întâmplare neîntâmplătoare, ar fi ajuns citite de abhoraţii lumii. Nedelea este genul meu de poet, dacă pot să-l numesc aşa. Am citit, re şi răs, versurile ce m-au apropiat de tărâmul vieţii plantelor uscate, mişcate de vântul prosperităţii.
Autorul îşi contruieşte o aureolă din timpul poeţilor : "Noi eram vorbitori de amintiri", timp care este preţuit în fel şi chip, nedeschizându-se orizontul spre zâmbetul negru de jos. Se alege nedesconspirarea, nesângele, pentru că "nu am timp să mint". Vorbesc aici despre un tip care scrie într-un mod fără moduri, care nu lucrează în slujba descompunerii poeziei cu sabia magică a lui Damocles. În cazul în care "nu m-am supărat/ştiam că e ceva care ne desparte" nu o să am nicio reacţie, "dar tu eşti altfel", Nedelea este atlfel : la el, procesul de fotosinteză se realizează duminică seara, spre surprinderea lunii şi a pisicii care "se plimba printre noi ca o biblie".
Poetul experimentează ideile oportuniste, polemizând astfel cu o lume imaginară a tipologiei imperceptibilului : "şi n-am să-ţi mai pot spune/ pe nume/ după ce voi fi devenind poet/ plin de boli nemaipomenite". Lupta cu inefabilul poeziei prosperă delicat, cu ajutorul respiraţiei.
Nicolae Coande spune că "deocamdată, el vine dintr-un teritoriu filologic, dar sunt sigur că mai târziu va şti să se sălbăticească îndeajuns". Aştept cu nerăbdare să-l citesc pe Gabriel Nedelea, cel de peste 20-30 de ani.

luni, 20 februarie 2012

Vestea bună e că m-am calificat la faza judeţeană a olimpiadei de română.
Vestea rea e că dădurăm lucrare la română şi nu o să iau punctaj maxim la comentariu.

Vestea bună e că luai 10 la logică, noooo?
Vestea rea e că mâine iar dăm lucrări.

Vestea bună e că găsii, în sfârşit, nişte cărţi pe care le caut de ceva vreme.
Vestea rea e că mă simt ca dracu, am nasu' înfundat, mă doare gâtul foarte tare, îmi e frig la megacăldura din casă, capu' îmi explodează, se învârteşte casa cu mine, nu pot să dorm. Sunt în ultimul hal...

Şi mai visez şi nişte tâmpenii...

duminică, 19 februarie 2012

(4)

stau ghemuită pe o bancă şi încerc
să scriu poemul
despre basca lui fane
totuşi în clasă temperatura era mai mare
cu două grade de profesor
oricum directorul mă ridică-n slăvi sunt olimpica lui
la desenat buze întortocheate
pam pam la pam la la la
încep să urăsc muzicaaa
m-a obligat mama să mă duc la concert (of
am uitat să-l anunţ pe daniel cristea
enache el sigur m-ar fi însoţit)
bag seama că ei nu i-a zis nimeni că
domnul din rândul trei vrea o femeie
nu o poetă
fane în lumea mea acum bate vântul
dă-mi şi mie basca aia să-mi ţină părul în lagărul inocenţei
apropo vezi că sâmbătă e premieră la teatru
iar o să rânjim toţi

sâmbătă, 18 februarie 2012

cărţi de citit - 32

. " Fraier de Bucureşti " de Florin Iaru .

După ce s-a anunţat îndelung timp că este în pregătire un roman de Florin Iaru, iată că, în 2011, la Polirom, apare volumul de povestiri foarte scurte "Fraier de Bucureşti".
Din cauza volumului am întârziat la şcoală de câteva ori, nu am dormit, nu am mâncat.
M-am amuzat, dar mi-am şi ridicat sprânceana în semn de dezaprobare.
Îmi place acest Iar dublu.

vineri, 17 februarie 2012

chestiuţe

Bunică-mea, mama maică-mii, a fost colegă de clasă în liceu cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Mi-a povestit cum, într-o pauză, i-a dat cu scaunul în cap, pentru că o enervase. Apoi, tatăl Isărescu, profesorul lor de economie, tot pe Isărescu fiul l-a pedepsit.

Fratele maică-mii a făcut liceul Nicolae Bălcescu, actualmente Carol I, aici, în Craiova. A fost pe profil de mate-info şi făcea româna cu Gabriel Coşoveanu. Eu de ce n-am noroc de un prof de română celebru?

Astăzi au venit la şcoală, în amfiteatru, domnii Marinescu, Cornişteanu, Coande, Colan. A fost un moment foarte frumos. Marinescu s-a simţit ca acasă. A fost prima dată când l-am văzut pe Cornişteanu în postura de actor şi pot să zic că mi-a plăcut. Nu o să pot uita niciodată reacţia Andreei când l-a văzut pe Coande, despre care credea că este doar o legendă ce o povestesc eu când mă enervez. E necesar să amintesc şi mângâierile părinteşti executate de Colan asupra mea, fetiţa cu ochişori dulci, pentru că întrucât deoarece fiindcă!.
Sper că astăzi s-a convins şi profa de română de nişte chestii.

Pentru că am talent, l-am vrăjit din nou pe proful de fizică să nu ne dea lucrare, apoi la muzică a bârfit oleacă şi eram fericită. M-a colectat iubitu (adică unchiul meu) de pe drum şi aşa am ajuns acasă şi mai fericită.

Cred că răcesc, mă simt cam naşpa.
M-am uitat peste câteva sute de poezii scrise de mine, să selectez câte ceva pentru un concurs. La dracu, am numai poezii proaste. A avut dreptate Florin Iaru când mi-a zis că la 19 ani trebuie să ard tot ce scriu până atunci...

Apropo, mâine seară scriu despre "Fraier de Bucureşti" de Florin Iaru, oricum nu am ce face, nu mă duc la premieră. (Auzişi, Mihai?? Te ţin eu minte!!!). De dimineaţă sunt la ţară, au ai mei ceva de făcut, apoi oricum trebuie să mai fac rost de nişte bani.
Duminică se duc ai mei cu Rică şi Mimi la mănăstire, dar eu am olimpiadă la română. Şi de data asta chiar voiam să mă duc cu ei... Pe seară mergem la party, e ziua mătusă-mii.
Luni am două lucrări şi oră de latină, care face cât 3 ore. Mă ia cu durerea de cap numai când mă gândesc cât de mult am de învăţat.

Acum mai pierd timpul pe net... Sunt dezamăgită, mi-e dor şi nu mai suport zăpada.

joi, 16 februarie 2012

(3)

UTOPIA Doamne e adevărul meu
dă-mi palme, siluieşte-mă,
taie-mă, fă-mi ce vrei
m-am obişnuit fără cină
singura dorinţă e să moară toţi poeţii lumii
dă-o-n mă-sa de poezie
vreau mai mult sânge

miercuri, 15 februarie 2012

cărţi de citit - 31

. " Atracţie " de Elena Costea .

În mod normal, nu m-ar fi impresionat că o tipă de 17 ani scrie o poveste (e mult spus roman) şi o publică la o editură cum e Scrisul Românesc, dar vă spun, fără nicio ezitare sau urmă de regret, că asta e prima carte la care am plâns.
Elena Costea readuce în lumină problema relaţiilor cu diferenţă măricică de vârstă între cei doi parteneri, care, să fim oarecum serioşi, s-a dus la extrem şi comentariile de tot felul împânzesc ochii minţii. Voi vă gândiţi că Fecioara Maria avea 16 ani şi Iosif peste 50? La ei n-a zis nimeni nimic, ia mai tăceţi din gură. Subiectul mă pasionează, dacă îmi e îngăduit să o spun aşa.
Descrierile se bazează pe o memorie vizuală foarte bună şi autoarea insistă pe stările personajului principal, Ema (17), de indecizie. Nu ştie dacă îl vrea sau nu pe Brian (35) şi ceea ce înseamnă ea pentru el. Faptul că e singură şi că supravieţuieşte este deja prea mult.
Chestia cu care nu sunt de acord este americanizarea: totul se întâmplă în Londra sau Manhattan, numele personajelor...
Trecând peste greşelile de exprimare şi peste cele de tipar, pot spune că "Atracţie" este o poveste interesantă (nu bună!), care o să vă dea impulsul visării, pentru că numai visând poţi realiza ceva ce îţi doreşti.
Elena, desigur, mai are multe de învăţat în de ale scrisului, dacă vrea să meargă pe acest drum. Toţi scriitorii învaţă până mor.

marți, 14 februarie 2012

(2)

cum faci mă tu artă
cu o foaie şi un pix?
mă tot gândesc la Ion de la Gară
ăsta-i semn că mă transform în prelipceanu?
de.ar fi aşa nu m-aş mai poza cu ciupureanu
în autobuzul conferinţelor fără vindecare
decât cu acordul lui Moromete
mâine iar vine să-mi explice logica
*
mai am nişte cuvinte de ieri
le pun la licitaţie
sunt cuminţi stau în conservă
mi s-a spus că există o realitate în ochii mei
mai am fărâme de copil?
pe toţi poeţii de pe feisbuc îi tutuiesc
asta ca p.s.

luni, 13 februarie 2012

Bă, jigodiilor!!!

Bă, jigodiilor, ăştia de la consilii, care aţi dat voi dăcât doo miliarde (de lei, se-nţelege!) pentru festivalu Shakespeare, aveţi voi, bă, maşini bengoase, căşi dă vacanţă şi conturi grase, bă?
Vă zic io : aveţi, bă!
Sunteţi de toată jena că posedaţi funcţia pe care o posedaţi, inculţilor! Când aţi citit, bre, ultima carte? Când aţi fost, mă, ultima dată la teatru sau la filarmonică?
Aveţi noroc că pe voi vă votează unii mai proşti ca voi, cretinilor!
Bag mâna-n foc că jumate dintre voi, sau chiar mai mult, n-aţi auzit de BOROGHINĂ şi n-aţi citit ceva de SHAKESPEARE. D-aia nu aveţi idee cât dă important e festivalu ăsta, spălători de creier care sunteţi!
Ok, dar nu generalizez. Ştiu doi oameni drăguţi acolo la consilii, care chiar militează pentru cultură.
BOROGHINĂ şi CORNIŞTEANU se duc să se milogească pentru bani, pentru că voi (nu că-n faţa voastră nu s-ar fi milogit) sunteţi incompetenţi. De ce la Sibiu, bă, sunt bani pentru cultură, deee ceee? Şi primarul nu e portocaliu...
Dac-aş putea, v-aş călca pe cap, profitorilor!!! Unii mai şi învaţă din greşelile istoriei!!!

Încă o dată, RESPECT PENTRU BOROGHINĂ et Comp. !!!

sâmbătă, 11 februarie 2012

a ştiubei

Poetului Viorel Padina, cu drag şi cu foarte mult drag.

eu ştiubeiesc.
tu ştiubeieşti.
el/ea ştiubeieşte.
noi ştiubeim.
voi ştiubeiţi.
ei/ele ştiubeiesc.

P.S. : Ştiubeoicele nu dorm niciodată.

vineri, 10 februarie 2012

titlu? neah...

Azi nu ne-am dus la şcoală.
Mâine nu ne ducem la olimpiadă.
Din cauza vremii.
Am dormit, fără să exagerez câtuşi de puţin, 12 ore. Ce senzaţie drăguţă să te trezeşti târziu, când alţii sunt la muncă de ore bune.

Azi-noapte l-am visat pe O.Nimigean. E de bine?
Încep să mă satur de ideile lui Liiceanu, dar nu cred că mă voi sătura vreodată de vocea lui caldă.
Peste doi ani mă apuc de citit Martin Heidegger, am obţinut aprobarea profesorului de filozofie.

Elena îmi zice să scriu o poezie. (Cred că mai degrabă vrea o epigramă...) Eu am chef să scriu un BASM. Cineva s-a arătat încântat de basmele mele. Poate (POATE) o să postez unul pe blog... Dacă vrea cineva, îmi trimiteţi un mail, bine?

Mimi şi Rică intrară de câteva minute în casă. În sfârşit primii cadoul. Urmează o seară în care mă uit la filmuleţe cu Dinescu Mircea şi cânt melodiile lui John Mayer şi pe ale lui Leonard Cohen.
Mâine cred că mă duc la ţară. Simt nevoia să mai şi respir.

marți, 7 februarie 2012

Hei, unde-i Perry?

Faza cu titlul e că ieri în ora ultimă de română, Ana şi Irina au descoperit magica întrebare de la nişte desene animate, la care se uită fratele Irinucăi. Aşa că, acum, orice spunem, întrebăm repede unde-i Perry. Ne prostim şi ne place, asta e grav.

Avem nişte cazuri, deşi mie îmi vine să zic "caze" :)) (prietenii ştiu de ce :)) ), cu rubeolă în clasă şi e naşpa că în curând o să mai rămânem puţini care o să mai dăm pe la şcoală. Şcoala e naşpa. Mâine avem două lucrări consecutive, la fizică şi la istorie. La fizică oricum nu învaţă nimeni şi luăm iar toată clasa 4 la lucrare, însă la istorie e mult şi frumos şi mult şi, din nou, mult.
Vorbesc cu Deiu pe mess şi îmi zice :
Deiu : parcă am fi studenţi
Rox : de ce?
Rox : nu mă prind
Deiu : perioada asta
Deiu : evaluări, olimpiade, note
Deiu : RUBEOLĂ
Da, cam are dreptate. Suntem într-un fel de sesiune, dar mai lungă. Ce n-aş da să ajung mai repede la perioada aia!
Îmi zise doamna de religie să mă duc la olimpiadă. Nu ştiu... Mă întreb dacă la viitoarea oră de logică o să-mi zică şi proful acelaşi lucru.
Ne mai stresează şi doamna de română cu concursul ăla stupid, "Evaluare în educaţie", la care i-am zis că nu mă duc pentru că e prea uşor. Subiectele din ălea mâncam pe pâine în clasa a şasea... Deci chiar nu are niciun rost.
Sâmbată e olimpiada de română şi n-am emoţii.

Crista (adică Bilciu) s-a tuns. Vereeeee, cum să-şi tundă părul ăla atât de mişto? Dacă e să îmi placă vreun păr, e părul ei (sau era). Roşu, lung şi creţ. Evident, am avut ocazia să-l admir de aproape.

Îmi e dor spre foarte dor de martie+aprilie 2011. E de necrezut, însă chiar îmi e dor de meditaţiile la mate de anul trecut.
Încep să mă irit, pentru că încă nu mi-am primit cadoul de ziua mea...
Acum plec să-mi fac o tonă de ceai, mai am două cărţi de Salinger şi o noapte la dispoziţie.

sâmbătă, 4 februarie 2012

Intelectualii fără vină.

Sunt sufocată. Deşi am pus acel titlu la postare, nu am chef să tratez subiectul. Dar poate că o fac în cel mai abstract mod şi voi nu vă daţi seama.
Sunt confuză. Sunt epuizată. Sunt secată de orice emoţie. Sunt incoştientă. Am o mie de "sunt"-uri în seara asta...

Mai am puţin şi mă ofilesc de tot... Sunt un crin uscat pe o retină de suflet curat... Sunt retină fără suflet, fără zâmbet... Mă mulţumesc cu un ochi de picătură de inimă înfiripată...

Am treabă. Promit că mâine scriu ceva serios...

vineri, 3 februarie 2012

Funny facts about Elizabeth I

- she reigned for more then half of her life
- she had 2.000 dresses
- she is known to hve sworn in Latin at the Polish ambassador
- she was very proud of her long, slim fingers
- she is sad to have tea in the hollow trunk of an oak tree in Greenwich Park, London known since as Queen Elizabeth's oak. By tradition, Henry VIII had danced round the tree with Anne Boleyn.
- she never married, but had several favourites whom she severely punished if they betrayed her
- she imposed such a complicated ceremony at her table that she never had her food hot
- she had very bad teeth
- she enjoyed dancing, hunting and horse riding
- she used to spit on the floor
- each summer she would set out on a royal tour through the most important counties of the kingdom, riding on horseback. She would spend several days at the home of some nobel lord who almost ruined himself in order to put on entertainment worthy of the adored Queen.

joi, 2 februarie 2012

cărţi de citit - 30

. " Paraidis - literatură de cuţit " de Liviu Andrei .

# Schimbăm registrul şi vorbim şi despre cărţi proaste, pentru că ne-am săturat să vedem tot felul de prostii promovate, doar pentru că se marchează banul.

Am citit foile legate, căci astea nu se pot numi carte, numai din cauză că Marinescu le-a lăudat (de parcă nu pentru asta ar fi fost plătit).
NU am citit o prostie mai mare în viaţa mea. E de genul : "Vere, ce căcat e şi porcăria asta?". Singurul lucru la care e bună este să omori ţânţarii cu ea, deoarece are coperţile cartonate.
Subtitlul "literatură de cuţit" eu l-aş schimba în "literatură de căcat", serios vorbind. Când un om se plictiseşte, se apucă să scrie şi se crede cel mai important scriitor al vremurilor, poate nu numai.
Mi-e scârbă. Visez urât noaptea din cauza porcului cu cuţitul înfipt în căpăţână, ce apare la fiecare sfârşit de povestire. Mă bucur că am fost atât de tare şi nu am vomat deloc.
Cu siguranţă nu mai vreau să mai citesc ceva scris de Liviu Andrei în viaţa asta.
Autorul mi-a spus că nu înţeleg cartea, pentru că (ia ghiciţi ce!!!) sunt virgină!!! Nesimţirea îşi spune cuvântul pe secundă ce trece...
Ok, să zicem prin absurd că aş fi paralelă cu povestirile ce includ sexul. Dar să nu-mi zică mie că literatura de calitate înseamnă să descrii cum îşi scoate unul o scamă din buricul foarte jegos.
Eu am 16 ani. Liviu Andrei are 28. Bag mâna în foc că eu am citit cel puţin de două ori mai mult ca el. Chiar mi-ar plăcea să ni se dea un test să vedem care e mai bun, numai aşa, de sanchi. Şi nu spun asta ca să mă laud.

!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
NU înţeleg de ce cărţile proaste costă bani.
Nu o să înţeleg asta niciodată. PUNCT!
Mai bine îmi luam o carte de colorat.

miercuri, 1 februarie 2012

"Cuvântul meu nu semăna cu nimic" (Lucian.Blaga.)

Ce repede trece timpul...
S-a dus ianuarie, s-au dus zilele când îţi permiteai să stai în staţie după autobuz fără să-ţi îngheţe toate încheieturile. Zăpada e naşpa. Pe străzi e gheaţă. Acum îmi ia mai mult de douăzeci de minute să ajung în staţie. Pe vremea ok, ajungeam în nici cinci minute.
Ianuarie înseamnă o mulţime de petreceri, zile de naştere, onomastice, lucrarea la latină (modestia mă îndeamnă să spun că am luat 10), câştigarea unei prietene minunate, deschiderea unui suflet bun, un spectacol drăguţel la TNC, nişte cărţi bune şi unele proaste (sau foarte proaste), zile bolnăvioare şi cam atât.

Februarie mă aşteaptă cu ascultări pentru note mari/foarte mari, cu olimpiadă de latină şi olimpiadă de română, cu câteva spectacole pe la TNC, cu cărţi (+ restanţele din ianuarie), cu muzicăăăă, cu scris mult, cu ceai şi cu surprize, cred.

NOROC BUN!!! :x