puterea spiritului creator

astăzi am fost în vizită la Biblioteca Comunală Breasta, unde am trăit o poveste.
am întâlnit-o pe doamna bibliotecară Aurica Munteanu, o femeie activă, pasionată, creativă, cu un temperament sangvinic care m-a impresionat tare.
lucrează aici de 20 de ani. a reuşit să transforme biblioteca într-un loc primitor, călduros, însufleţit prin forţe proprii şi asta nu-i deloc puţin.

discutând. cu Facebook-ul deschis pe monitor., fiindcă el ne-a împrietenit

majoritatea cititorilor este reprezentată de elevii claselor I-IV. fiind eu acolo a venit o mămică alături de fetiţa sa de cinci anişori, care deja ştie să citească. şi verişoara mea citea la vârsta asta; stătea mereu cu capul în monitor când tastam eu pe mess şi nu înţelegeam ce e aşa interesant pentru ea până când m-a întrebat ce înseamnă un cuvânt. cu unii dintre cititori doamna Munteanu fructifică relaţii de prietenie durabile, care au ca principal scop dezvoltarea abilităţilor prietenului mai mic.

din martie, biblioteca din Breasta beneficiază şi de programul "biblionet", instalat cu ajutorul Bibliotecii Judeţene "Aman", care a asigurat patru computere dotate cu tot ce trebuie. astfel, elevii pot să-şi caute informaţii suplimentare pe net, să scaneze, să printeze.                                                                                         

afiş ce te întâmpină

 

pereţii sunt plini cu portrete ale scriitorilor

doamna bibliotecară şi-a descoperit talentul în domeniul picturii la vârsta de 48 de ani. este proaspătă absolventă a Şcolii Populare de Artă "Cornetti". spune că nu ar da din lucrările sale decât dacă ar fi o situaţie de urgenţă. iată unul dintre primele sale tablouri :

de asemenea, dumneaei păstrează cu sfinţenie lucruri vechi, ce i-au devenit din ce în ce mai drage pe parcursul trecerii timpului. de exemplu, acest album din ultimul an de liceu:

în care se află poze cu colegii şi gânduri de la aceştia. începutul albumului este ilustrat de fratele doamnei, apoi pe prima pagină găsim o fotografie cu aceasta şi singura poezie scrisă de dumneaei, dintr-o suflare, parcă dictându-i-o cineva, după cum declară

m-am simţit bine printre rafturi. ca acasă. singurul regret este că primăria Breasta nu alocă bani pentru achiziţionarea mai multor volume, însă găsim noi soluţii.
voi vizita biblioteca de câte ori îmi va permite timpul.
vă mulţumesc, doamnă Munteanu, pentru această zi minunată!