joi, 17 ianuarie 2013

Sunt modestă, dar vreau să se ştie!

Când vreau, pot să fiu chiar şi modestă. Serios. 
N-am scris despre povestea cu Consiliul pe blog, pentru că în perioada aia nu-mi mergea blogul.
Haaaa! Să începem...
O fost odată ca niciodată o tipă pe nume Roxana şi era la o şcolicică, unde profa de română o aprecia. Erau alegeri pentru preşedinţia CŞE. Profa o propune. Ea zice că e ok şi se bagă. Completează aiurea cinşpea mii de formulare, face companie. Jocuri murdare, ca să se respecte tradiţia. Roxana considera că avea toate atuurile: curaj, vorbe, experienţă şi idei. A încercat pe cât posibil să îi convingă şi pe alegători de asta. A fost făcută chiar şi o dezbatere în amfiteatrul şcolii pe baza candidaturilor (tot la sugestia ei). Cu toţii au încercat să explice de ce îşi doresc postul de preşedinte al CŞE, unii citindu-şi discursul, alţii vorbind liber. Surpriza a fost ultimul candidat care a spus doar atât: "Eu nu vă promit nimic. Votaţi-mă!". Extraordinar. Şi a fost votată.
Iar Roxana a ieşit pe locul doi, ocupând deci funcţia de primvicepreşedinte.
Întâmplarea face ca Roxana să fi început proiecte înainte de campanie şi să se cunoască cu noul director al şcolii. Şi chiar prima fază a proiectului (cea desfăşurată înainte de campanie) a avut un mare succes, a avut ecouri în ţară.
La prima şedinţă a fost cam aşa: cine ştie să scrie un peoiect? Roxana; cine vorbeşte pentru? Roxana; nu ştiu ce? Roxana etc. Ok, dar nu e ea preşedintă. De ce aţi vrut funcţia dacă nu sunteţi în stare să faceţi lucruri? A încercat să se implice în echipa Consiliului, a observat că părerile ei nu sunt ascultate, nu se ţine cont de ele, iar concluzie stă faptul că a tăcut şi nu s-a mai implicat. În fond, de ce să-şi toace nervii degeaba?
Apoi a fost chemată la o şedinţă unde se vorbea despre bani. A avut o singură părere. După şedinţă, a fost ţinută să i se spună "Tu rămâi cu scriitorii tăi şi nu-ţi mai băga nasul în altele!". Ok, ea a fost fată cuminte şi a înţeles. Nu şi-a mai băgat nasul. Apoi a fost acuzată că nu se implică, de aceeaşi persoană care mai înainte îi spusese să nu se bage. Ooook. Fiind impulsivă, a decis să-şi dea demisia. Dintr-un fel de datorie morală, s-a răzgândit. S-a ţipat la ea: "Nu o să te mai deranjăm niciodată!". Şi chiar nu avea nevoide să fie deranjată.
Şi-a continuat proiectele sale, care de fiecare dată au ieşit aşa cum şi-a dorit. A ştiut să organizeze în aşa fel încât toată lumea să fie mulţumită.
Şi pentru că o facinează organizarea evenimentelor culturale, mereu face câte ceva. Şi nu înţelege de ce trebuie să-şi implice colegii de la Consiliu, atât timp cât ei nu o privesc cu ochi buni. Ei nu înţeleg ce face ea. pentru că e la un nivel mult mai înalt. Tocmai din motivul ăsta o atacă.
Roxana preferă să se înconjoare de oameni la fel ca ea sau superiori ei, oameni de la care poate învăţa.

CONCLUZIE :

5 comentarii:

Myuuki spunea...

:))Cea mai importanta lectie a societatii romane: cei idioti ajung presedinti. Serios, uite ce avem in fruntea tarii, credeai ca la scoala o sa fie altfel?
E atat de enervant sa ai de-a face cu oameni ca aia, stiu. De asta am si renuntat la orice chestie mititica pe care incercasem sa o fac si eu. N-avea niciun rost.
Roxana, serios acum, de ce ai ales pedagogicul? Buzestiul sau Cuza ar fi trebuit sa fie clar primele tale alegeri.

Roxana Ştiubei spunea...

Deciiiii.... Am vrut la Buzeşti, dar ghici ce? N-am avut medie...
Apoi a doua opţiune a fost Velovan. Am vrut eu aşa, ca să fiu eleva lui Marinescu. Care s-a pensionat exact când am venit eu :)) Şi pentru că îmi plăcea de un tip... gen care e la tine în clasă :))

Myuuki spunea...

Ayayay. :))
Dar puteai sa te transferi chiar din primul semestru.
Si dragostea le invinge pe toate... :))

Roxana Ştiubei spunea...

Aşa-i, dar vezi tu... m-am obişnuit şi acum cu directorul ăsta nu m-aş mai muta pentru nimic (bine acum mint :)) ) :))

Myuuki spunea...

:))nu stiu cum se face ca la final realizez cat am fost de nefericita
Toate proiectele tale sunt... nu stiu, esti diferita de mine, adaptabila.
Stii fraza pe care o zice toata lumea. Daca viata iti da lamai... [stoarcei-le in fata?:))]