Faza cu titlul e că ieri în ora ultimă de română, Ana şi Irina au descoperit magica întrebare de la nişte desene animate, la care se uită fratele Irinucăi. Aşa că, acum, orice spunem, întrebăm repede unde-i Perry. Ne prostim şi ne place, asta e grav.
Avem nişte cazuri, deşi mie îmi vine să zic "caze" :)) (prietenii ştiu de ce :)) ), cu rubeolă în clasă şi e naşpa că în curând o să mai rămânem puţini care o să mai dăm pe la şcoală. Şcoala e naşpa. Mâine avem două lucrări consecutive, la fizică şi la istorie. La fizică oricum nu învaţă nimeni şi luăm iar toată clasa 4 la lucrare, însă la istorie e mult şi frumos şi mult şi, din nou, mult.
Vorbesc cu Deiu pe mess şi îmi zice :
Deiu : parcă am fi studenţi
Rox : de ce?
Rox : nu mă prind
Deiu : perioada asta
Deiu : evaluări, olimpiade, note
Deiu : RUBEOLĂ
Da, cam are dreptate. Suntem într-un fel de sesiune, dar mai lungă. Ce n-aş da să ajung mai repede la perioada aia!
Îmi zise doamna de religie să mă duc la olimpiadă. Nu ştiu... Mă întreb dacă la viitoarea oră de logică o să-mi zică şi proful acelaşi lucru.
Ne mai stresează şi doamna de română cu concursul ăla stupid, "Evaluare în educaţie", la care i-am zis că nu mă duc pentru că e prea uşor. Subiectele din ălea mâncam pe pâine în clasa a şasea... Deci chiar nu are niciun rost.
Sâmbată e olimpiada de română şi n-am emoţii.
Crista (adică Bilciu) s-a tuns. Vereeeee, cum să-şi tundă părul ăla atât de mişto? Dacă e să îmi placă vreun păr, e părul ei (sau era). Roşu, lung şi creţ. Evident, am avut ocazia să-l admir de aproape.
Îmi e dor spre foarte dor de martie+aprilie 2011. E de necrezut, însă chiar îmi e dor de meditaţiile la mate de anul trecut.
Încep să mă irit, pentru că încă nu mi-am primit cadoul de ziua mea...
Acum plec să-mi fac o tonă de ceai, mai am două cărţi de Salinger şi o noapte la dispoziţie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu