cărţi de citit - 67

. " Verde-n faţă " de Marius Tucă .

Ca jurnalist în devenire, am şi eu modelele mele, Marius Tucă fiind printre ele. Îmi amintesc cât de tare îl aprecia tata pe vremea când avea emisiunea "Marius Tucă show". Eu am început să-l plac de când am văzut emisiunea asta.
Cartea "Verde-n faţă" este formată din zece interviuri realizate între anii 2002 şi 2004 cu nume consacrate ale sferei publice româneşti.
Niciodată nu l-am simpatizat pe Florin Călinescu şi mi se pare aiurea viziunea lui din 2002 conform căreia televiziunea a decăzut (adică, dacă atunci era decăzută, cum e acum?), sunt de acord, însă, cu ceea ce crede despre filme: "Eu am o nemulţumire în ceea ce priveşte filmul nostru din ultimii ani, pentru că se cantonează într-o singură direcţie: a descrie mizeria şi drama şi jegul şi gunoiul şi... Mie nu mi se pare nici o şmecherie. Se cheltuiesc nişte bani şi să filmezi că în România e urât, că oamenii n-au caracter...".
Pe Ion Ţiriac îl admir mult şi îl consider un adevărat exemplu de moralitate: "După părerea mea, o valoare enormă a unui om, a unui om inteligent, este să-şi dea seama când e prost..."; "Mie-mi convine să-mi dea cineva palme şi să stau în picioare. Nu să stau în genunchi şi să mă mângâie."
Întrebată dacă va fi pusă în situaţia de a renunţa la televiziune, ce ar avea de gând să facă, Andreea Marin răspunde: "Cred foarte mult în valoarea mea ca om şi în puterea mea de a o lua de la capăt în alte domenii. Voi fi cea mai bună şi în alt domeniu.". Flerul lui Marius Tucă se dovedeşte prin întrebările fantastic de bune în anumite contexte, spre exemplu Andreea Marin a trebuit să răspundă la întrebarea: "Când pui pasta de dinţi pe periuţă, apeşi tubul la întâmplare sau progresiv, pe măsură ce se consumă din conţinut?".
Ador stilul lui Mircea Dinescu, am avut o perioadă când aproape am făcut o obsesie pentru el, drept care nu mă miră faptul că afirmaţia sa: "M-am gândit de multe ori că poţi să fii poet chiar dacă nu mai scrii poezii." poate deveni unul dintre principiile mele. Îi împărtăşesc şi opinia despre Dumnezeu: "M.T.: Credeţi în Dumnezeu? - M.D.: Da, dar nu sunt un practicant. Sunt ortodox, dar nu simt nevoia să am intermediari în relaţia mea cu Dumnezeu. ; M.T.: Ţineţi post? - M.D.: Nu cred că Dumnezeu se amestecă în meniul omului şi în burticica lui. E mai degrabă un exerciţiu de sănătate. Ai o seninătate când mănânci mai puţin.".
Nu îl cred pe Andrei Pleşu când spune că "aveai un complex de vinovăţie dacă rămâneai în postura de spectator" imediat după Revoluţie. Mai zice Pleşu că românii nu sunt pregătiţi să voteze o femeie la preşedinţie, asta oare pentru că majoritatea populaţiei e formată din femei? Totuşi, îl felicit pentru că ştie care este cel mai mare paradox din România: "Că suntem săraci şi ne descurcăm.".
Deşi le-am citit, despre interviurile cu Adrian Păunescu, Ion Cristoiu, Toni Grecu, Gheorghe Dinică şi Tudor Gheorghe nu pot spune mai nimic; nu fac parte din categoria mea de oameni...