miercuri, 28 martie 2012

O pată de galben şi un zâmbet şters

Ieri, merg în staţie să iau autobuzul spre şcoală.
În staţie era o mămăiţă cu un băgăjel după ea şi cu nişte narcise galbene. Zicea că dă un bucheţel cu un leu. M-a cutremurat un fior de filantropie. I-am dat un leu şi am luat un bucheţel. Mi-aş fi dorit să am bani să iau toate florile.
Apoi am dăruit câte-o narcisă fiecărei femei frumoase pe care am văzut-o.

Îmi amintesc de o fază povestită de poetul Ion Maria.
Ieşind din Kaufland (nu, nu fac reclamă) a observat o mămăiţă (n-am idee dacă e aceeaşi, deşi nu cred) cu două căciuliţe tricotate pe care le dădea cu un leu fiecare. Poetul în discuţie i-a dat un leu, mai mult nici dumnealui nu a putut face...

Daţi un click şi imaginaţi-vă chestii drăguţe...
http://www.youtube.com/watch?v=2wsqsOLYFE4&feature=related

Niciun comentariu: