Am scris şi eu câteva poeme în care o aminteam / evocam / convocam pe Doamna Moarte şi mi s-a spus că am elementul ce mă va conduce spre reuşită. Ţin să-i răspund domnului care mi-a dăruit această părere că nu am folosit cuvinte fără veselie şi optimism prin versurile mele, deoarece aşa am simţit şi am pus cuvinte "mai grele", pentru că ele explicau ideea mea. Noul val de tineri scriitori au intrat pe primul rând, întrucât se refereau la Moarte.
Dar de ce sunt acuzaţi oamenii în discuţie că abuzează de părerile despre Domnia Sa? Încă de la primii locuitori ai Pământului, locul, timpul şi modul în care sufletul păşeşte dincolo de trup au fost un mister. Acum, că suntem din ce în ce mai mulţi curioşi , nu văd din ce motive ar trebui să se îngrijoreze " intelectualii ".
Eu, Ileana Mălăncioiu şi foarte mulţi alţii ne-am imaginat "Cealaltă Lume". Noi credem că e frumos şi acolo. Uite că suntem optimişti.
În fond şi la urma urmei, Moartea e singurul mister neviolat de om. Ceva ce încă ne mai stârneşte interesul. Ceva ce ne mai ţine în viaţă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu