descoperire

Încă o zi când urăsc România. De ce? Să vă povestesc.
Cam acum o săptămână mi-am cumpărat revista şcolii. Am luat-o dintr-un singur motiv, pentru că apar şi eu pe copertă şi semnez două poeme din ea. Astăzi m-a lovit un meteorit şi am deschis-o.
Ce mă enervează:
1. Mi-au fost modificate poemele. Mi-au pus nişte diacritice aiurea, de nu mai are poemul nici un fel de coerenţă, mi-au pus la toate versurile literă mare, mi-au schimbat aşezarea în pagină, mi-au adăugat semne de punctuaţie. Mi-au stricat munca de tot. Nu e vina mea că nu ai ei în calculator program de diacritice. Şi de ce nu au lăsat exact cum am scris eu? Am mai spus-o şi o repet : NU vreau să-mi modifice nimeni versurile fără acordul meu!!! Am refuzat scriitor mare, George Tei, când a încercat să spună că trebuie schimbat ceva, dar nişte simpli profesori de limba şi literatura română. Asta e! M-a făcut mama mai pretenţioasă când vine vorba de frumos. Unde mai e originalitatea scriitorului, cum să se mai înţeleagă mesajul scriitorului, povestea poemului cum să mai fie aceeaşi dacă se găseşte fitecine să modifice? Vreau să ştiu şi eu dacă la Eminescu modifică cineva ceva. La 15 ani şi jumătate, cu numeroase premii la concursuri şi olimpiade de limba română, consider că ştiu destul de bine gramatica şi partea de literatură, încât să-mi permit să mă joc cu cuvintele cum vrea sufleţelul meu.
2. M-au pus pe aceeaşi pagină cu clasa a 4-a. Cu două compuneri care încep aşa : "Într-o zi de primăvară, un cocoşel stătea la umbra unui copac." şi "Flavia era o prinţesă din cale-afară de pofticioasă.". Chiar meritam asta? O amestecătură jalnică, punând poezie şi proză pe aceeaşi pagină. Poemele mele stau înghesuite, normal, ca să aibă bebeluşii de la a patra loc să se desfăşoare. La una din poezii am trimis şi grafică. Ei bine, apare pe pagină cât un pătrăţel din caietul de mate. În desenul ăla ideea era să se vadă liniile şi parcursul lor, care, logic, trebuie interpretat de privitor. Împreună cu versurile, desigur. În numărul trecut al revistei, am publicat două sau trei, nu-mi amintesc exact, poezii poentru copii, cu rime. Ceva cu un leu şi o lalea, un crin. Deci ceva ce nu trebuie să gândeşti, doar să asculţi. Atunci mi-au făcut o pagină doar pentru mine. Bizară treabă.
3. De ce a trebuit să aflu din revistă de cele 4 activităţi făcute în şcoală care includeau poezie? Nasol moment...
4. Dacă e revistuţa elevilor, de ce semnează şi profesorii în ea?
5. Dacă tot vă pretindeţi jurnalişti, nu omiteţi, domne, cel mai important lucru pe care trebuia să-l scrieţi în articol.
Îmi pare rău că trebuie să fac de râs o parte din colectivul şcolii unde am terminat. Dar, pe bune, asta se numeşte DEZORGANIZARE. Încă o dată, m-au dezamăgit. Sau poate că cer eu prea mult.

Şi, promit că mâine, după examenul la mate, o să postez aici unele dintre comentariile scriitorilor adevăraţi, ca să vadă toată lumea cine mă comentează pe mine. Pentru că m-am enervat şi nu suport să-mi zică toţi nepricepuţii ce cred ei. Dacă mi-ar fi spus-o ca cititori, aş fi acceptat. Dar ca specialişti, nuuuuuuuu!!!

P.S. : Cum să îi ceri elevului să fie nu ştiu cum, dacă tu nu-i poţi fi un exemplu?
P.S. 2 : Nu sunt superficială să cred că dacă un om a publicat un volum şi un anonim i-a făcut o cronică, este scriitor adevărat.

I'm a little butterfly...

"clipa dacă n-o aştepţi, s-o laşi altcuiva"

Îmi place-n familia asta.
Eu stau la mine în cameră, mă uit la serial (e foarte tare!!! Ligia a avut dreptate când a zis) şi ronţăi nişte grisine.
Tati stă la el în cameră şi se uită foarte concentrat la tv, la un film.
Mami, în bucătărie, ne găteşte nişte mazăre bio, adică din gradina mamaiei.

Am descoperit cel mai frumos imn de partid : imnul PNL-ului.Partidului Naţional Liberal.În frunte cu domnul Crin Antonescu.
"libertatea mea e libertatea taaaaa", cică fredonam şi eu...

şi mâine examenul la română ...

decenii într-un stilou

Deci azi am observat un lucru interesant.Subsemnata slăbeşte pe bază de stress.Mai sunt două zile până la primul examen şi am dat jos 2 kilograme.Ieeeeei!!! Mi s-a mai întâmplat asta, dar am crezut că e o întâmplare. Înainte cu o zi de olimpiada de istorie aveam 3 kilograme în minus. Mă rog, în ceva timp au revenit.Hmm, trebuie să-mi mai caut motive de stress :)) .

Tot astăzi mă apucai să mă uit la serialul "The Vampire Diaries".E foarte taaaare!Ajunsei deja la episodul 4... new passion : vampirii :x

Pffff.... abia aştept să am timp să scriu...

"mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primeşte pomană"

Astăzi am revăzut filmul "Filantropica". GENIAL film !!!

Scenariul şi regia : Nae Caranfil.
În distribuţie sunt doi dintre actorii mei preferaţi :
Gheorghe Dinică
Mircea Diaconu

different colour

"Nici nu-mi amintesc de când stau aici
De când tot aştept să mă ridici"

de când ascultă Roxănica muzică ... o ia pe mirişte cu visatul!

think big

viaţă urâtă :((
de ce mi se întâmplă mie asta? cu ce am greşit atât de mult?
dacă iau note mici la examene, nu e vina mea, că eu voinţă să mă apuc de repetat am avut, dar boala asta nesimţită mi-a luat-o...şi mi-a dat altceva : "chef de zăcut" !!

P.S. : Manolescu nu este singurul căruia îi plăcea să stea cocoţat în pat să citească, când era mic şi bolnav ...
Toate lucurile frumoase şi bune încep cu câte o chestie nasoală, nu?

prescurtări din viaţa 9

M-am trezit cu ochii cât cepele şi mă dureau toate.Abia puteam să mă mişc.Am stat puţin acasă, am luat un Panadol şi-am plecat la Fane.Acolo ... peisaj frumos, cuvinte lipsă, simţire caldă, agramatisme, evocări stupide, joc de mâni nebune, dare de seamă de nişte chestii.Am stat vreo 3 ore, fără să exagerez, pe scări.Mi-a plăcut să aştept ceva care nu a venit.Însă sfârşitul mi-a dovedit că viaţa are, într-adevăr, subînţelesuri care nu au de-a face cu omul.
La mine-n sat sărbătoare mare a fost, întrucât a fost ziua lui.Nu m-am dus şi rău îmi pare.

Acasă ....
M-am hotărât.Vreau în Buzeşti.Neapărat.Dacă nu intru la profil de filologie bilingv engleză, vreau la ştiinţe sociale.Oricum îmi place istoria şi alea de gândit mult : sociologia, psihologia.
Buzeşti mi se pare cel mai serios liceu din Craiova.Profesori pregătiţi calumea, cumsecade, portarul care nu te lasă să chiuleşti...
Hmm, pe 20 şi 22 am examenele ... săptămâna asta repet tot ... am nişte super avantaje dacă iau note mari la examene : mândria mea de copil cuminte că am intrat la Buzeşti, dacă iau peste 9 la mate îmi scoate tata prima carte cu poezii, dacă media mea de admitere o să fie peste 9 o să mă duc în tabără gratuit de la o organizaţie şi, în special, o să-l cunosc pe celebrul prof Busuiocescu şi Mircea :)):)) . Cred că am şanse destul de mari.Media din clasele 5-8 este 9,66. Deşteapta de mine :))
Sper să-mi treacă febra ... şi să reţin multe chestii. Noroc mie!
Şi mulţumesc tuturor oamenilor care mă încurajează în fiecare zi!

punct linie punct punct

Adormind după orele 3 dimineaţă, mi-a fost destul de greu când m-am trezit, pe la 9, să mă duc la Mister Nea Mărin.Azi mi s-a părut că am făcut mult mai multă matematică decât de obicei.
La 11:30 am ieşit şi m-am dus la mătuşica.Erau acasă doar verişorul meu şi Andu.Am mâncat nişte vişine, crezând că sunt cireşe.Deh, unii sunt mai neatenţi.Ne uitarăm la emisiunea "ProMotor", că asta îi plăcea lui Ştefi.Îl sunai pe Fane să îi zic "La Mulţi Ani!", îi e ziua.Mai îmbătrâneşte cu un an.Se mai maturizează.Mai iubeşte.
La 1 îmi veni microbuzul şi plecai la ţară. Vere, să-mi bag ceva în ele de microbuze.Se clatină din toate balamalele, fac un zgomot infernal.Ar trebui să ia altele sau măcar să le repare pe ăştia.Sunt nevoită să îi plătesc ăluia pe bilet 4 lei, ca să mă ducă 15 km până la ţară şi să mă enerveze.Ca şi client sunt nemulţumită.Rău! Însă dacă aş fi în locul domnului deputat care deţine afacerea (nu-i zic numele pentru că-l ştie toată România) ar fi calumea.E un băiat deştept.Foarte deştept.Face mulţi bani, cel puţin de la cei care stau la mine la ţară.Microbuzele lui sunt singurul mijloc de transport până în oraş.
Când intrai în curte ai mei pictau porţile.Ne punem porţi noi.Facem gard nou.Ai mei, adică tata şi mama, că restul lumii era plecată.Nu se ştie unde.Mă dusei şi mă priponii în faţa televizorului.Privii o emisiune cu Prinţesita Lia, care milita pentru ajutorarea copiilor cu dizabilităţi.Onorabil gest.Părinţii plecară în partea cealaltă, la cealaltă casă, la ieşirea din sat.Că noi suntem tari, avem o casă la începutul satului şi una la sfârşit.
Pe la 4 dădui iama în grădină, la căpşuni.Şi mâncai, mâncai, mâncai, când ajunsei acolo după o luptă cu cocoşul ăla nesimţit care sare pe toţi.
La 5 ieşii şi mă dusei pe la Dreea.Bârfirăm noi ce bârfirăm, plecarăm la magazin că mie îmi era foame.Nu puteam să rezist doar cu un pumn de vişine şi unul de căpşuni.Trecurăm pe lângă terenul de fotbal, unde era meci mare, iar cei care conduceau nu eram noi.Nasol.Îmi luai o brioşă cu ciocolată şi o pungă mare de pufuleţi.După brioşa aia mă simţii naşpa.Prea multă ciocolată.
La 6 jumătate plecai cu Dreea să luăm văcuţele de la câmp.Sosirăm noi la locul ăla.Fiind prea devreme, luarăm un loc.Apoi mă trezii că venea şi iubi.Iubi e tataie.Febleţea mea.Punctul meu slab.
Acasă, trio-ul vorbea despre probleme.Nu mă băgai în discuţie, nu aveam nici cum, nici timp, întrucât îmi îndesam pufuleţi în gură.Intervenii la faza când începuse mamaie să plângă că a murit căţelul.Vere, puii mei, era doar un câine.Îl avea de doar o săptămână.Totuşi, nu e om.Dacă după câine plângi, după oameni ce mai faci?
În sfârşit, deci în sfârşit, la 8 jumătate poposii întreagă în minunata mea cameră din minunatul meu apartament. Ieeei!
Restul ... e tăcere :)) . Playlist la youtube.facebook.reţeaua literară.blog.poezii. frumuseţi, alea alea.
Îmi e lene şi să fac o frază.Mă gândisem iniţial să compun postul ăsta din cuvinte cu săgeată între ele.
Poate mă culc, îmi e somn.
Ziua de mâine... sună ca o provocare.Fane dă party şi sunt invitată.Ce-mi rezervă viitorul ?

Protestez! - întâmplător...

mulţumită domnului Alexandru Petria, am publicat pe Reţeaua Literară postarea anterioară de pe blog, cea cu "Protestez!". Aceasta a fost promovată în pagina principală a site-ului şi pot să zic că a făcut furori. Momentan am vreo 87 de comentarii imense şi 30 de like-uri.

Protestez!

Frate român,
M-am săturat de fete cu botox şi manechine cu celulită.De blonde.De tipe care arată bine şi atât.Care nu sunt în stare să facă un acord între subiect şi predicat.Fete care citesc doar etichetele de la ţoale şi pantofi.Care mănâncă bio şi merg la sală să pară intelectuale.Care plătesc cu cardul şi au luat diplome pe sâni mari.

M-am săturat de băieţi de bani gata care au impresia că pot cumpăra orice.Care au iubite doar ca să aibă, nu să simtă ceva pentru ele.Care se îmbracă de firmă şi au privilegii pentru că tata ocupă nu ştiu ce funcţie în stat.Care se duc să facă studii în străinătate ca să-şi posteze poze pe feisbuc cu toate piţipoancele de pe acolo, ce oricum sunt mai serioase decât ale noastre.
=> M-am săturat de fiţe.
Ăştia distrug toate generaţiile care vin din urmă.Pe bune.Am momente când mă întreb de ce nu m-au afectat şi pe mine.Nu ştiu sigur.Poate pentru că trăiesc într-o familie de oameni normali.Poate că nu-mi place să fiu la fel ca ceilalţi.

M-am săturat să aud aceleaşi ritmuri de melodii peste tot, oricând.De ce nu se caută originalitate?E valabil pentru toate domeniile, nu numai pentru muzică.O luăm în ordine cronologică : grădiniţă, clase primare, gimnaziu, liceu, facultate, masterat, doctorat şi dacă o mai fi ceva, mă scuzaţi că n-am pus, dar eu una nu mai ştiu.Toţi merg după acelaşi tipar.Foarte rar oameni ce au ca scop căutarea originalităţii sau pur şi simplu să accepte ceea ce spun alţii.

M-am săturat de inconştienţi, proşti, nesimţiţi, ţărani (la figurat), analfabeţi, drogaţi.M-am săturat de România.Nu sunt patrioată.Vreo problemă?Daţi-mă în judecată, în caz că nu vă convine. (Ultima Constituţie a României, cea din 1991, garantează cetăţenilor dreptul la o părere proprie şi ca aceasta să fie ascultată şi respectată de cei din jur.)

Nici nu-mi mai vine să mă semnez cu numele meu adevărat, aşa că pun asta(poate fi interpretată şi ca o aluzie la politica mioritică) :
Autostrada claustrofobă

ţara noastră?

"Istoria ne învaţă că, mai devreme sau mai târziu, fiecare naţiune îşi găseşte soluţiile.Când aceste soluţii sunt aplicate de sus în jos se consemnează guvernările eficiente.Când soluţiile trebuie impuse de jos în sus, încep revoluţiile." - Dan Voiculescu

profii mei - perle (2)

de prin orele de fizică ... cu domnul profesor Mătuşa Dorin (M.D.) :x

M.D. : Hai de sus în jos, repede!

M.D. : Mai reiau o dată.

M.D. : Relaţiile 2,3 şi 4 se înlocuieşte în prima.

M.D. Repet încă o dată.

M.D. : S-a zgâlţâiat şi şcoala.

M.D. : S-a efectuat evacuarea într-o ordine mai perfectă.

M.D. : Fac o legendă puţină.

M.D. : Disoceţie

Luisa : Parcă l-am mai dat odată (câmpul magnetic)!
M.D. : Nu, a fost mai demult.

M.D. : În România era o stare bună, de economică.

M.D. : Părinţii vă dă să mâncaţi.

M.D. : Dacă n-aţi văzut, mă mişc mai aproape de dumneavoastră.

M.D. : Primul experient (experiment !!!)

M.D. : Ceea ce am şubliniat (subliniat !!!)

M.D. : Voi aţi crescut mari

M.D. : În lume e uzaju`, dar şi abuzaju`

M.D. : Să mă uit şi eu

M.D. : Pe pelicula mea

M.D. : Dacă aş face asta, m-aş băga la închisoare.
Ana : V-aţi autobăga?

M.D. : Cazurile cele mai fericite posibile

M.D. : Ce fun suntem! (fun în engleză)

M.D. : Una in mintele (minţile !!!)

M.D. : Vă prezentaţi referatul într-un minut jumătate, doi.

M.D. : Leucemie de sânge

M.D. : Există nuclei (zău? eu ştiam că există nucleE)

M.D. : Mai durezi puţin.

Aaa.... să nu uit... înainte de toate aceste greşeli, domnul profesor este un om extraordinar :x , pe care mulţi elevi îl iubesc ... dar nu am putut să nu remarc că, după ce ne ţinea câteva zeci de minute din aproape fiecare oră să ne explice câte o chestie din viaţă, ne spunea la sfârşit "dar nu e cazul!" .

Şi nu pot să-l uit nici pe domnul Popescu, cu care am făcut câteva ore de fizică într-a şaşea ... se holba la mine când subliniam ceva cu marker-ul de ziceai "Doamne, ce-i asta?!" ... şi cele două mari greşeli :
P. : Scriţi !

P. : Mina de pix de la creion . (asta e the best, pe bune :)):)) )

cărţi de citit - 9

. "Cei trei veseli năpîrstoci" de Vlad Muşatescu .

o vizită la Georgi face cât o mie de de toate.
iniţial mă dusesem să iau caietul de română şi dacă tot eram pe acolo, m-am căţărat şi prin bibliotecă (reuşind să nu sparg nimic) să-mi iau cărţi.
asta e una dintre ele. este un roman umoristic, care te face să râzi după orice cuvânt citit.Muşatescu este o minunăţie în casa omului. am mai citit de el "De-a baba-oarba".
unchiul Andi le face pe plac nepoţilor săi, care îşi doreau să meargă într-o expediţie în Deltă. până să ajungă acolo, se confruntă cu diferite situaţii comice.
celebra mătuşă generală tanti Raliţa nu lipseşte. personal, ador personajul ăsta ! :x

P.S. foame mare în cărţulia asta !!!