luni, 10 octombrie 2011

tâmpenie la maxim

Viaţă de ... .
Deci nu suport.
M-am trezit la 8 ca să-mi fac temele la patru materii şi ca să învăţ la şase materii. Până la 11, cu grabă, făcui asta şi chiar avusei prilejul să schimb câteva cuvinte cu domnul Florin Iaru.
La 12 fără 20 fusei aranjată, mâncată, duşată şi gata de ieşit din casă. Am plecat la şcoală.
Am început orele la 12 jumătate.
Prima oră. Istorie. Practic am făcut toată ora. ( Culmea culmilor : a întrebat profesoara de ce vechii locuitori ai acestui teritoriu se numeau "geto-daci". Frate, unul n-a ştiut. Răspunsul corect (şi dat de mine, evident) : "Romanii îi numeau daci, iar grecii geţi, de aici denumirea poporului!).
A doua oră. Latină. După ce aflai că am luat 6 la testul iniţial, trecui prin nişte emoţii grozave. Ascultă două colege şi le-a dat 4 , respectiv 6. Mai răspunsei şi eu şi mă luă la ochi. Însă nu îmi puse notă. Sunt foarte stresată pentru că dau teză la latină. Şi pentru că am o singură oră pe săptămână.
A treia oră. Geografie. Ne uitarăm la un film cu apariţia Universului. Cumpărai CD-ul. În oră îmi fu prea somn ca să înţeleg ceva.
A patra oră. Franceză. Răspunsei la majoritatea exerciţiilor, citii lecţia, tradusei, făcui tema. Practic altă oră la care eu fac ora. Cu câteva minute înainte să se sune, mă luă profesoara să-mi spună că mi-a citit poemele şi că sunt talentată (şi tot tacâmul) şi îmi mai comunică un lucru care mă frapă : "Roxana, tu scrii ca un bărbat bătrân şi blazat!". Am de gândit asupra chestiei ăsteia.
A cincea oră. Logică. Îi dădu uneia 4. Când se uită profesorul în ochii mei ( şi o face destul de des) parcă mă hipnotizează. Nu ştiu de ce, însă am impresia că o să mă duc la olimpiadă.
Orele şase şi şapte. Română dublă. M-am plictisit îngrozitor. Jur! Mă plictiseşte profesoara. De fapt, nu. Mă plictisesc colegii. Eu lucram la un nivel foooarte înalt în generală. Acum , mă plictisesc.
Ajungere acasă la 8. Aflu că iar vin mătuşile şi unchii mei la mine. Nici nu apuc să-mi scot caietele din geantă că năvălesc pe uşă. Îndrăznisem chiar să-mi fac planuri de genul : astă-seară termin cartea de citit, mă uit la CD-ul de la geografie, citesc revista Terra, m-ai văd un episod, două din film. Teme nu. Învăţat nu.
M-au enervat toţi. M-a enervat situaţia în sine.
Am plâns.
Chefurile se fac, în mod normal, când a doua zi nu e aşa importantă.

Drept urmare mâine o să muncesc dublu.
Iar plâng. Şi am nevoie să vorbesc. Şi sunt o mie de cineva-uri care şi-ar dori să mă descarc lor. Dar nu.
Prefer să mă descarc în faţa acelor două persoane. Păcat că ele nu sunt disponibile aproape niciodată.
Punct. Mâine mă trezesc de dimineaţă.

P.S. : DA, ştiu că timpurile verbelor sunt vraişte !!!

Niciun comentariu: