pentru că vine momentul când pleacă şi el ...
m-am hotărât ... şi m-am apucat să scriu poveşti ... poveşti pe care într-o zi le voi asambla şi va rezulta un roman (sau mai multe). ... asta pentru că nu sunt în stare să scriu un roman de la un capăt la altul!
însă poezia rămâne ...aşa cum a fost mereu... ca o formă de gândire, de relaxare, de misoginism, de nepăsare, de deschideri imense, de vis, de lacrimă, de nou, de vechi şi de toate cele presărate cu minimul de culori, dar şi cu maximul.
pentru că aşa sunt eu ... uneori fluture, alteori stană de piatră ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu