cărţi de citit - 72

. " Henry şi June" de Anais Nin .

Primul volum din "Jurnalul Dragostei" este descris foarte bine de New York Times Book Review: "Henry şi June surprinde deşteptarea erotică a lui Anais Nin. În acelaşi timp pasional şi lucid, blând şi crud, acest jurnal este încercarea supremă a unei femei cu o inteligenţă sclipitoare de a dialoga cu sine însăţi.".
Citate:
"N-am nici o frică de Dumnezeu, şi totuşi frica mă ţine trează noaptea, frica de diavol. Şi dacă cred în diavol, trebuie să cred în Dumnezeu. Iar dacă diavolul este incompatibil cu mine, probabil că sunt o sfântă."
 "Te vreau. Vreau să te dezbrac, să te vulgarizez puţin - ah, nu ştiu ce spun! Sunt puţin beat pentru că nu eşti aici. Vreau să te posed, să te folosesc, vreau să te fut, vreau să te învăţ lucruri. Nu, nu te apreciez - Doamne fereşte! Poate chiar vreau să te umilesc un pic - de ce, de ce? De ce nu cad în genunchi, adorându-te pur şi simplu? Nu pot, te iubesc prea vital. Îţi place? Te vreau pentru o zi întreagă, cel puţin. Vreau să fac de toate cu tine - să te posed. Nu ştii cât de nesăţios sunt. Sau cât de netrebnic. Şi cât de egoist!
Cu tine mi-am arătat numai latura bună. Dar te previn, nu sunt un înger. Cred de fapt că sunt un pic beat. Te iubesc. Acum mă duc la culcare - e prea dureros să stau treaz. Sunt insaţiabil. Îţi voi cere să faci imposibilul. Ce înseamnă asta nu ştiu. Îţi iubesc pizda - mă înnebuneşte. Şi cum îmi pronunţi numele! Dumnezeule, e ireal. Ascultă, sunt foarte beat. Mă doare să stau singur aici. Am nevoie de tine. Pot să-ţi spun totul? Pot, nu-i aşa? Vino repede, atunci, şi regulează-mă. Dă-ţi drumul odată cu mine. Încolăceşte-ţi picioarele în jurul meu. Încălzeşte-mă."
"Eram uimită că încrederea unui copil, odată zdruncinată şi distrusă, are asemenea repercusiuni asupra unei vieţi întregi."
"Îmi dispreţuiesc hipersensibilitatea, care necesită atâtea asigurări, dar care totodată mă face conştientă de sensibilitatea altora."
"Citeşti cărţi şi te aştepţi ca viaţa să fie tot atât de interesantă şi de intensă. Şi, bineînţeles, nu-i aşa. Sunt multe momente plictisitoare între timp, şi sunt fireşti şi ele."
"Femeile cred întotdeauna că dacă o să aibă pantofii mei, rochia mea, coafura mea, machiajul meu, o să obţină acelaşi efect. Nu le trece prin cap ce vrăjitorii sunt necesare. Nu ştiu că eu nu sunt frumoasă, ci doar par astfel în anumite momente."
"Credeam că mă înşelase. El jura că nu. Nu contează. Îl uram pentru că îl iubeam cum nu mai iubisem niciodată pe nimeni."
"Aseară am plâns. Am plâns pentru că procesul prin care am devenit femeie a fost dureros. Am plâns pentru că nu mai eram un copil, cu credinţa lui oarbă. Am plâns pentru că ochii mei au văzut realitatea - egoismul lui Henry, dragostea de putere a lui June, creativitatea mea insaţiabilă care trebuie să se preocupe de alţii şi nu-şi poate ajunge sieşi. Am plâns pentru că nu mai puteam să cred şi ador să cred. încă mai pot iubi cu pasiune fără a crede. Asta înseamnă că iubesc omeneşte. Am plâns pentru că de-acum înainte voi plânge mai puţin. Am plâns pentru că mi-am pierdut durerea şi nu sunt încă obişnuită cu absenţa ei."