semnificaţii, istorie

Prenume feminin care se bucură astăzi de multă popularitate la noi, Roxana reproduce grecescul Roxane, purtat printre altele de soţia lui Alexandru cel Mare. Ca şi purtătoarea lui, numele nu este grecesc, ci persan (Ori-jartes, tatăl Roxanei, era satrap al Bactrianei, în Persia; izvoarele vechi atestă şi o formă masculină - Roxanes — un rege al Persiei), semnificaţia lui originară fiind probabil „...strălucitoare". Cum se explică prezenţa acestui vechi nume în inventarul prenumelor noastre moderne, mai ales că nu este calendaristic? Roxana este, alături de Alexandru, una dintre eroinele Alexandriei (pentru geneză, circulaţia şi prezenţa romanului popular în cultura noastră). Prin cunoscuta istorie a regelui macedonean nu explicăm, însă, forma Roxana. Vechi la romani, Roxana circula şi sub forma unor variante şi hipocoristice: Roxanda, Rosandra, Rusanda, Sanda, Luxandra, Luxa, Luxita, Luta, Sita, Ruxa, Ruxi etc. Purtat în trecut de soţii de domni şi de domniţe (fiica lui Basarab I şi regina Serbiei, soţia lui Al. Lăpuşneanu, fiica lui Vasile Lupu şi soţie lui Timus Hmelnitki, fiica lui Constantin Cantemir etc), dar frecvent şi în popor, Roxana este şi astăzi la modă, alături de alte nume evocatoare ale istoriei sau răspândite prin literatură.
• It. Rossane, magh. Roxana, bg. Roksandra, Roksana, rus. Roxana, ser. Roksand(r)a etc.

Roxana - persana = zori de zi
Roxana - greaca = luminoasa, stralucitoare

Prenumele Ileana este de origine româneasca şi este derivat de la Elena. Conform folclorului românesc, Ileana este o prinţesă răpită şi salvată de către un cavaler.

Ileana = rază de soare

Numele Ştiubei este de origine slavă.
ştiubéi, ştiubéie şi ştiubéiuri, s.n. (reg.) :
1. vas făcut dintr-un trunchi de copac scobit (în care se păstrează alimente, obiecte casnice sau în care se opăresc rufele).
2. stup primitiv, făcut dintr-un trunchi de copac scorburos, sau scobit; totalitatea albinelor dintr-un asemenea stup.
3. adăpost pentru stupi.
4. trunchi de copac scorburos sau scobit care, îngropat în pământ, serveşte ca ghid la o fântână puţin adâncă.
5. (înv.) apeduct.
6. fântână cu izvorul la mică adâncime, care are ca ghid un trunchi de copac scorburos.
7. fântână cu apă sărată.
8. deschizătură făcută în acoperişul unei case pentru luminarea sau aerisirea podului.