# Moartea e un fenomen simplu în natură, numai oamenii îl fac înspăimântător.
# Dar moartea violentă, sinuciderea, la care eşti împins de către oameni? Tandra nepăsare faţă de lume te poate stăpâni într-adevăr numai când te simţi străin de propria-ţi fiinţă, dar când, dimpotrivă, ai conştiinţa că ea este totul? Şi ştii cu certitudine că acest totul nu va mai fi liber niciodată?
# Tinereţea e o trufie, rareori o valoare.
# Religia slăbeşte forţa vitală a oamenilor.
# Mai bine te-ai ruga pentru tine, fiindcă cine nu ştie ce e păcatul nu înseamnă că e un sfânt, ci un neputincios, nu-l săvârşeşte fiindcă nu e în stare, nu fiindcă are credinţă puternică...
# Îmbătrânind, gândeam, unii oameni se agaţă de lucruri, dar alţii se desprind.
# El a înţeles că blestemul cu câştigarea pâinii prin sudoarea frunţii e o invenţie şi că în viaţă orice ocupaţie e bună, cu condiţia să nu se transforme în muncă...
# În realitate, dacă eşti sănătos, lenea e o mare dulceaţă şi e un produs natural al amintirii paradisului. De ce s-o considerăm păcat capital? Leneş mai poţi să fii, mi-a răspuns mama, lenea trece, dar să nu fii puturos. Ştii tu cum se zice: pute pământul după el.
# Desigur, o să spun o banalitate, dar ea era femeie cum un izvor e un izvor. Ai să spui: ei, ce e un izvor? Nimic, îl vezi numai dacă ţi-e sete şi pe urmă, după ce bei, treci pe lângă el.
# când faci dragoste moartea îşi ia tălpăşiţa.
# "Nu mă iubeşti?" am întrebat-o. "Te iubesc acum, mi-a răspuns, dar nu ştiu dacă şi mâine; nu vreau să mă căsătoresc niciodată, vreau să iubesc pe cine vreau eu şi când n-o să mai fie iubire cu unul, vorba ta, schimb bara în altă direcţie. Du-te la universitate, fă-te profesor, filozof... Soarta mea asta e, că nu ştiu ce-o să fie şi mie îmi place aşa."
# Viaţa e uitare de sine!
# Ispita lucidităţii care te îndeamnă să afli de ce nu te mai iubeşte cineva constă în faptul că ai sentimentul acut, irezistibil că, după ce vei afla, vei înceta să suferi. Poate, îţi spui, ai făcut vreo greşeală care se poate repara. Poate la mijloc e o neînţelegere. poate că iubeşte pe altcineva. Ei da, e un pahar care trebuie băut, îl bei, te înconvoi de durere, pe urmă te redresezi.
# Abia după ce a încetat să mai caute fericirea a putut în sfârşit să fie fericit.
# În România n-ai nicio plăcere, nici măcar pe aceea de a avea un adversar, fiindcă dacă îl învingi, trece de partea ta.
# Ştii ce spune Puşkin: poet care îndrăgeşti lucrurile pe care le faci, eşti tu mulţumit? Eşti rege, trăieşti în singurătate şi lasă lumea să râdă, nu te încrede în elogile ei şi nici să nu-ţi pese dacă îţi dărâmă altarul.
# Un intelectual e un imbecil când crede că o femeie poate să-l înţeleagă.
# Trufia ei te ispitea s-o reprimi, lucru pe care însă nu-l puteai face din pricina unui sentiment obscur care îţi şoptea: de fapt era firească, aşa era ea, îşi trăia ideile cu toată fiinţa, nu vedea ce i se poate reproşa, concepţia ei, ca să zic aşa, despre lume era generoasă şi nimeni nu te obliga să discuţi sau să trăieşti cu ea sub acelaşi acoperământ dacă nu-ţi plăcea.
# Da, se putea, aşa cum se întâmplă să cântăm în singurătate, exprimând o stare de spirit de preaplin sufletesc, de suferinţă, de aspiraţie spre ceva, de dor...
# Ce privire aşteptam? Una singură, în care ameţim o clipă, apoi putem să ne ignorăm o vreme, ca să nu stingherim pe nimeni cu sentimentele noastre egoiste. Cum e această privire? E o mărturisire: te iubesc, nu mai lungă şi nici mai insistentă decât ar trebui ca să se rostească aceste cuvinte.
# Puterea celui cu adevărat puternic astfel se manifestă: să ştii că poţi distruge pe cineva, să n-o faci, şi acela să nu ştie.
# Oamenii sunt agitaţi de principiile binelui şi răului, care nu apar decât foarte rar în stare pură, nu ştii dacă prietenul de azi (Brutus) nu va ridica mâine sabia şi nu te va lovi şi, desigur, invers, duşmanul tău înverşunat te va salva când te aştepţi mai puţin.
# Da, îmi aduceam aminte cum ea însăşi exclamase odată: blestemate idei! Da, ideile aveau asupra ei un efect asemănător drogurilor, o puteau pierde. Da, dar cum putem împiedica pe cineva să aibă idei? Când vin din fiinţa ta şi nu vin dinafară, au o forţă aproape indestructibilă, pentru că e orgoliul care le însoţeşte. Da, dar şi eu le aveam pe-ale mele. Nu voi mai ceda.
# Dacă n-ar exista fericirea altora, nu ne-am sinchisi de nefericirea noastră.
# Nu putem fi tot timpul gata de a primi afecţiunea celuilalt, gândeam, există şi aceste stări de absenţă sau de oboseală, când nu trebuie să aşteptăm nimic de la cineva care ne iubeşte.
# Ura curată, adică ura pură, e mai demnă de respect decât fericirea amestecată cu josnicii.
# Sunt fericit în nefericirea mea!
Volumul II
# Să-mi feresc de uzură forţele sufleteşti, care nu trebuiesc scoase la luptă: sensibilitatea trebuie reprimată, credinţele şi convingerile trimise în adâncul sufletului, loviturile fizice pe care le voi primi trebuie să întâlnească un corp inert, mă vor bate să spun ceea ce nu ştiu (auzisem de asta), numai să nu mă deterioreze iremediabil, încolo n-aveau decât.
# O ţară care nu ştie să-şi apere poeţii va fi învinsă sau va supravieţui lamentabil la coada altor naţiuni, fiindcă poezia e sângele unui popor care curge subteran prin veacuri şi îl face nepieitor.
# Te desparţi de mai multe ori până te desparţi (cum mi se întâmplase mie atunci), iar când e să fie de-adevăratelea simţi cum moare pentru tine speranţa fericirii, despre care nu bănuiseşi ce întindere are în fiinţa ta şi cât de adânc este ea împletită cu bucuria de a trăi, bucurie care până atunci crezuseşi că e autonomă şi nu poate fi alungată de nimic.
# Nu te înşela pe tine însuţi crezând că m-ai iubit foarte tare. Nu m-ai iubit nici măcar atât cât poţi tu să iubeşti, adică aşa, cu toată fiinţa ta...
# În ce mă priveşte, o să încerc şi eu să înţeleg, ba chiar înţeleg de pe acum, şi îmi dau seama că după ce un om e lovit, e o pură sminteală să mai crezi că după aceea cuvintele pe care i le mai spui or să-i mai pară inocente şi cu atât mai puţin o expresie a iubirii.
# Da, viaţa e un fum, dar merită să lupţi cu ea şi să învingi şi mai ales să rămâi în această luptă cu conştiinţa curată.
# Cele mai rele supoziţii asupra comportamentului nostru se fac totdeauna când suntem smulşi din universul în care alte determinări decât cele fireşti ne-au împins să acţionăm într-un anumit fel şi suntem judecaţi după cele normale.
# Dacă omul ar acorda morţii măcar un minut pe zi de meditaţie, conflictele în care ar fi implicat şi-ar micşora importanţa şi soluţiile cele mai rele l-ar speria mai puţin, ar fi oricum mai îndrăzneţ şi s-ar bucura mai mult că există. Suntem însă făcuţi să nu putem concepe în noi înşine că am putea muri, să simţim adică, nu doar să gândim, că murim în minutul acela, că totul s-a sfârşit, fiindcă altfel ştim prea bine că într-o bună zi va trebui să pierim. Ei, da, gândim, dar această bună zi o să fie cândva, nu acum, până atunci, ehe, mai e! şi continuăm, priznieri ai forţei noastre vitale, să mărim nemăsurat, cu secretă şi puternică lupă, gesturi şi cuvinte care ne chircesc sufletul.
# ţi se pare că răstorni un munte şi când colo răstorni o pietricică.
# Lenin declara că nu-i place Maiacovski, că lui îi place Puşkin. Dar asta nu l-a determinat să ia măsuri împotriva lui Maiacovski. A lua măsuri împotriva unui scriitor era împotriva concepţiilor lui despre condiţia artistului. Îşi spunea părerea şi dorea să rămână o simplă părere. La noi scriitorul actual netalentat este încurajat să desfiinţeze critica, să se plângă de ea, să ceară audienţe, să fie ascultat cu bunăvoinţă şi să obţină să se ia măsuri represive împotriva criticului care îl respinge. De aici decurg anumite consecinţe. Normele leniniste sunt ignorate, deşi critica şi autocritica, spune el, ne sunt necesare ca apa. Şi aici ajungem iar la chestiunea delicată a viziunii globale pe care o avem despre spiritul critic. Cine are dreptul să promoveze false valori uitând că declanşează astfel şi creează un mecanism arbitrat care se plachează pe idealuri pentru care am luptat şi care ne călăuzesc existenţa? Un poet care a declarat aici că n-are de învăţat nimic de la nimeni nu-şi dă seama că a exprimat o stare de spirit simptomatică.
# Universul n-a dat până acum ceva mai bun decât omul.
# " - Am rămas la părerea că rolul femeii e să iubească şi să întreţină flacăra iubirii, de-aia i-a dat natura frumuseţe şi farmec.
- Şi al bărbatului? El ce rol are?
- S-o ocrotească! De-aia e înzestrat cu forţă şi echilibru."
Volumul III
# Se zice că copiii făcuţi mai târziu ies mai deştepţi dacă sunt făcuţi cu o muiere tânără...
# Farmecul unei fiinţe străine pe care o iubim întâia oară e farmecul primordial la care ar trebui să ne oprim. E cel pur, numai el ne redă o libertate despre care nu ştiam că e prizoniera unei melancolii adânci, a cărei euforie ne poate chiar face să ne credem fericiţi... Găsisem nu numai fireşti şi proprii fiinţei mele bucuriile aproierii de moarte, dar începusem chiar să cred că această apropiere e singura care avea valoare şi durată, singura care scoate fiinţa noastră din intemporal, sporind, prin refuzul nostru de a muri, plenitudinea vieţii din noi şi a scurgerii armonioase a clipelor... Ar fi trebuit deci să plec, să părăsesc acel trup asemeni omului de odinioară, care, zărind în pădure o femelă, o fugărelte, o prinde, o posedă flămând, apoi, fără gândul că o părăseşte, o părăseşte totuşi, cum părăsim fără gând ceea ce nu ne aparţine... Întâlnirea în mijlocul naturii sălbatice e voinţa divinităţii şi ceea ce ne aparţine e doar libertatea noastră, un sentiment atât de firec şi de total, încât nici gândul, nici impulsul inconştient nu ne vin de a o stingheri pe-a altora... Suntem toţi zeităţi ale acestui pământ...
# Mă întrebam dacă un om poate fi în viaţa lui de două ori fericit.
# Când cineva îţi vorbeşte urât fără să se jeneze înseamnă că în realitate zace în el o mare furie, abia stăpânită.
# Alergaţi, dracului, toţi, după fericire şi călcaţi în picioare sufletele copiilor.
# Conversaţia cu un copil nu e lipsită de riscuri.
# Inocenţa e o irezistibilă seducţie.
# Un om poate face multe dacă reuşeşte să nu uite nicio clipă pentru ce o face, dacă merită.
# Dacă dragoste nu e, nimic nu e!...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu